Evaluare şi analiză

Evaluare cantitativă şi analiză neurologică sumară

Abaterile de la reactibilitatea posturală aşteptată la reacţiile de postură, pot fi descrise cantitativ prin numărul modelelor parţiale perturbate. Pentru aceasta plecăm prin a ne imagina alcătuirea modelului global, a „modelului ideal”, cu o calitate pe cât posibil de mare. În cazul în care la o reacţie de postură nu se ajunge la „idealitate”, apreciem această reacţie de postura ca“nefiind in mod ideal“ realizată.

Pentru aceasta este de ajuns să avem un model parţial perturbat. Motivele pentru o astfel de abatere pot fi multiple. Posibilitatea perspectivei unei tulburări datorate bolii creşte însă cu numărul modelelor parţiale perturbate. În acelaşi timp, o dată cu creşterea numărului modelelor parţiale perturbate, creşte şi posibilitatea ca acestă stare de lucruri să se manifeste în mai multe (sau în toate) reacţiile de postură.

Sistemul nervos central(SNC) nu este în stare să realizeze, pe baza aferenţelor acumulate din reacţiile de postură, accesul suficient  la modelul de postură şi mişcare din „provizia” înnăscută. De aceea vorbim despre o „tulburare centrală de coordonare“(TCC).

Cu privire la terapie, din punct de vedere pragmatic, deosebim:

• TCC foarte uşoară 1–3 reacţii de postură anormale 
• TCC uşoară 4–5 reacţii de postură anormale
• TCC medie 6–7 reacţii de postură anormale
• TCC gravă 7 reacţii de postură anormale+tulburare gravă a tonusului muscular

Pentru  a aprecia prognoza unei TCC trebuie luată în considerare şi dinamica reflexelor neonatale(aşa-numitele reflexe primitive). De aceea denumirea de „TCC“ nu este sinonimă  cu“paralizia cerebrală“ sau cu „ameninţarea de pareză cerebrală“. Pe de altă parte, în perioada în care în mod normal sunt observate reflexe neonatale, trebuie precizată această denumire descrisă de „TCC“, atunci când vorbim de prognosticul individual. Deosebim atunci deficienţe posturale, ameninţare postural-paretică şi pareză cerebrală fixată.

Dacă privim desfăşurarea reacţiilor de postură, acest criteriu important de impărţire, „TCC“,  nu este un diagnostic nosologic.